Secretele unei molecule care a contribuit la formarea Universului

Pentru prima dată, oamenii de ştiinţă au calculat modelele de vibraţie ale unui compus numit H3+ (cunoscut şi sub numele de ion de hidrogen triatimic), care constă în trei atomi de hidrogen ce împart doi electroni. Cunoscând modul în care molecula vibrează, oamenii de ştiinţă pot prezice lungimea de undă a luminii pe care o va emite, putând astfel să-i recunoască prezenţa în cursul observaţiilor astronomice.

Compusul H3+ este important pentru că se crede că a fost foarte răspândit în univers imediat după Big Bang, fenomenul care a dus la formarea universului acum 13,7 miliarde de ani.

• Chia și fără nicotină, vapatul afectează sănătatea vasculară și nivelul de oxigen, arată un studiu
• Copiii de 10 ani ar putea face închisoare pe viață, propune o lege din Australia

„Mare parte din univers este compus din hidrogen aflat în diferite forme, dar ionul H3+ este cea mai răspândită moleculă din spaţiul interstelar. De asemenea, este una din cele mai importante molecule din câte există”, a explicat Ludwik Adamowicz de la Universitatea din Arizon, SUA.

Vibraţiile H3+ şi calităţile sale de emitere a luminii ar fi putut permite transferul de căldură de la primele stele, atunci când acestea se aflau în procesul de formare, permiţându-le să se unească fără a se supraîncălzi. Oamenii de ştiinţă au explicat că formarea stelelor nu ar fi fost posibilă în lipsa unor molecule care să asigure răcirea lor treptată în timpul procesului de formare, iar ei cred că singura moleculă capabilă să facă acest lucru ar fi fost H3+.

Cercetătorii Ludwik Adamowicz şi Michele Pavanello au realizat o simulare pe computer şi, bazându-se pe principiile mecanicii cuantice, au modelat comportamentul moleculelor de H3+. Această simulare a prezis numeroase potenţiale vibraţii care utilizau H3+ pentru a emite fotoni specifici unei anumite lungimi de undă. În cazul în care observaţiile efectuate prin telescop scoteau la iveală că un anumit nor din spaţiu emitea lumină cu aceste lungimi de undă, atunci astronomii ştiau că norul conţine H3+. Totodată, calculele ar trebui să îi ajute pe specialişti să înţeleagă fizica ce stă la baza formării stelelor.

Sursa: Huffington Post